iun. 12
14
- Importanța problemei
Fumatul este incriminat în apariția cancerului pulmonar, dar și a altor tipuri de tumori maligne – din sfera ORL, stomac, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, col uterin și leucemii acute mieloide. În afară de maladii neoplazice, tutunul are rol în geneza unor boli cardiace (ex.infarct miocardic), accidente vasculare cerebrale și afecțiuni respiratorii cronice.
În USA se estimează că se datorează fumatului cca. 443000 decese anual, din care cca. 49400 se atribuie fumatului pasiv. De asemenea se consideră că 90 % din decesele prin neoplasm pulmonar la bărbați și 80% din cele la femei apar ca urmare a fumatului. Din totalul fumăto-rilor între 10% și 20 % vor face cancer pulmonar.
- Mecanismul apariției cancerului la fumători
Fumatul determină apariția diverselor tipuri de cancere deoarece fumul de țigară conține 200 de produși toxici, din care cel puțin 69 sunt cancerigeni- cadmiu, benzen, clorură de vinil, arsenic, etc. Acțiunea acestora e favorizată de nicotină, care dă dependență, asigurînd astfel o expunere de durată la aceste substanțe nocive. De menționat că în fumul eliminat de un fumător și pe care îl inspiră un nefumător aflat în preajmă (fumat pasiv) se află o cantitate generoasă de astfel de compuși cancerigeni, suficientă pentru a crește riscul de cancer pulmonar și acestuia din urmă.
Expunerea la fumul de țigară duce în final la apariția unor modificări la nivelul genelor fumătorului: în principal se inactivează genele care blochează apariția cancerului în organism, așa numitele gene supresoare. Aceste modificări vor induce semnale pentru dezvoltarea de celule anormale, celule maligne, care prin multiplicare necontrolată vor produce cancer. De exemplu – în cazul cancerului pulmonar, fumatul determină inițial pierderi de gene supresoare de pe cromozomii 3,9 și 17. Cele mai importante dintre acestea, p16 și p53, prin dispariția lor, declanșează o cascadă de transformări, care se finalizează cu apariția celulei maligne și apoi a cancerului pulmonar.
Riscul de apariție a cancerului la fumători depinde de mai mulți factori, cei mai importanți fiind:
– durata totală de fumat,
– vîrsta la debutul acestui obicei nociv,
– numărul de țigări fumate pe zi,
– profunzimea inhalării fumului de țigară.
- Măsuri de scădere a cancerelor datorate fumatului
Pentru diminuarea acestor riscuri, evident cea mai importantă măsură este RENUNȚAREA LA FUMAT. Se apreciază că stoparea fumatului la vîrstă mijlocie, scade cu 90 % riscul de apariție a unui neoplasm pulmonar. Deoarece nicotina produce dependență, stoparea fumatului e un proces dificil. În acest caz sunt utile următoarele intervenții:
– consiliere medicală și psihologică
– produse cu nicotină în concentrații descrescânde (plasturi,gumă,etc)
– anumite antidepresive (ex.bupropion)
– produse fără nicotină cu efect similar pe receptorii nicotinici (ex.vareniclina).
Alte măsuri se referă scăderea expunerii pasive la fumul de țigară:
– interzicerea fumatului în locurile publice,
– evitarea fumatului în casă sau în prezența familiei.
Creșterea prețului țigărilor și desfășurarea unor campanii naționale de conștientizare a populației despre riscurile fumatului sunt alte modalități valoroase de combatere a fumatului.
Aceste măsuri și-au dovedit deja eficiența. Astfel în USA, lupta împotriva fumatului din ultimele decenii a dus la o scădere continuă a mortalității masculine prin cancer pulmonar începînd cu anul 1990, iar din 2007 și a celei feminine.
Dr. Dinu Blendea
